Ultimele două decenii  au acordat o importanță crescută  considerării procesului instructiv educativ prin educația bazată pe formarea și dezvoltarea competențelor care să asigure funcționarea socială normală a tuturor educabililor. In contextul problematicii competenței – concept central și organizator al curriculumului - se constată faptul că, perspectiva dezvoltării și formării competențelor la nivelul învățământului preuniversitar se identifică drept obiectiv central al educației pentru dezvoltare durabilă, al educației bazată pe cunoaștere. Discutăm de fapt despre un context de învățare bazat pe cunoaștere obiectivă și pe reflectare în raport cu achizițiile învățării. Societatea de astăzi reclamă cu obstinație  nevoia unei educații care să orienteze învățarea spre acumulări pragmatice, valide și necesare funcționării individului în spațiul social. În carte sunt redate sintetic o serie de aspecte la care fac obiectul curriculumului și didacticii disciplinelor din domeniul social. În Capitolul I, ,,Politici educaționale și reformă...

Lucrarea de față intitulată ,,Elemente de metodologie a cercetării în educație” își propune să evidențieze principalele repere de ordin științific care stau la baza cercetării în educație. În acest sens, au fost analizate perspectivele de abordare științifică a faptelor și proceselor educaționale și modul în care acestea pot fi cunoscute (la nivelul simțului comun și la nivelul științific) abordarea din perspectivă macrosocială vs. microsocială, calitativ vs. cantitativ. În capitolul al II lea al acestei lucrări, au fost analizate principalele tipuri de cercetări în educație: cercetarea fundamentală, practic aplicativă, experimentală și constativă, cercetarea acțiune, cercetarea și inovarea responsabilă în educație. În vederea clarificării aspectelor care țin de explicația științifică a faptelor și proceselor educaționale, s-a considerat necesar explicarea  rolului ipotezei în cercetare (capitolul al III lea) și al aspectelor care fac obiectul operaționalizării conceptelor. Capitolul al V lea, al lucrării de...

Violenţă şi sclavie modernă - Traficul de femei - perspectivă sociologică Cartea abordează o problemă socială de o deosebită actualitate, mai ales ca gravitate, prin consecinţele produse asupra unor categorii vulnerabile de populaţie, reuşind să identifice cele mai semnificative aspecte ale traficului de femei în scopul exploatării sexuale din societatea contemporană, inclusiv în cea românească. Cartea se constituie ca o lucrare de pionierat în acest domeniu [….] în care autoarea reuşeşte să identifice, să explice şi să analizeze factorii socio-economici şi culturali care generează şi favorizează fenomenul traficului de femei. Conceptualizarea şi teoretizarea fenomenului traficului de persoane, prin prezentarea atât a particularităţilor sociale şi culturale a fenomenului analizat, cât şi prin relevarea celor mai semnificative manifestări ale acestuia pe plan mondial şi european, conferă lucrării de față o importantă dimensiune teoretică, dar şi metodologică. Remarcăm, în acest context, contribuţia originală...